Articles

Alte informaţii utile. Întrebări frecvente.

1) Î: Care este instanţa judecătorească competentă să judece contestaţiile împotriva deciziilor emise de către Comisia specială de retrocedare (C.S.R.)?
R: Deciziile emise de către C.S.R. se contestă la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel în a cărei rază teritorială se află imobilul solicitat prin cererea de retrocedare.

2) Î: De către cine şi în ce mod se comunică situaţia juridică a unui imobil solicitat?
R: Situaţia juridică şi locativă se comunică de către deţinătorii actuali ai imobilelor solicitate, potrivit unui formular tipizat. Acest document trebuie însoţit de o adresă de înaintare de la entitatea emitentă. Respectiva adresă trebuie să aibă număr de ieşire, semnătura persoanei responsabile a o emite, precum şi ştampila respectivei entităţi. Ştampila şi semnătura trebuie să se regăsească şi pe formularul tipizat.
Datele comunicate trebuie să fie actuale şi complete întrucât, în caz contrar, C.S.R. nu poate stabili o soluţie corectă.
Situaţia juridică şi locativă poate fi solicitată deţinătorilor actuali ai imobilelor de către Comisia specială de retrocedare şi de către cultul religios solicitant.

3) Î: În temeiul O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă despăgubiri pentru construcţii demolate?
R: Acordarea de măsuri reparatorii pentru construcţii demolate nu face obiectul O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Acest lucru reiese din interpretarea prevederilor art. 1 alin. (3) şi (4) din acest act normativ făcută prin pct. 3 din Normele metodologice corespunzătoare art. 1 din ordonanţă, aprobate prin H.G. nr. 1164/2002, modificată prin H.G. nr. 1094/2005.

4) Î: Se acordă despăgubiri pentru imobilele înstrăinate de către statul român ulterior preluării abuzive?
R: a) Se acordă despăgubiri pentru imobilele înstrăinate cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare de către statul român după data de 22 decembrie 1989.
Despăgubirile se acordă numai în măsura în care solicitantul nu a obţinut, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, anularea sau constatarea nulităţii absolute a actului de înstrăinare, în caz contrar fiind posibilă restituirea în natură.
Nu se acordă despăgubiri pentru imobilele înstrăinate anterior datei de 22 decembrie 1989.

5) Î: Ce se înţelege prin imobil nou în raport cu cel preluat? Dar prin sintagma „adăugiri aduse construcţiilor”? Se confundă acestea cu amenajările interioare şi/sau exterioare, cu recompartimentările sau cu altele asemenea?
R: Prin imobil nou în raport cu cel preluat se înţelege construcţia veche la care, după momentul preluării abuzive, statul sau altă entitate deţinătoare a edificat extinderi (pe orizontală sau pe verticală) sau adăugiri de corpuri noi pe orizontală care nu pot fi utilizate distinct, care depăşesc 50% din aria construită desfăşurată actuală.
Amenajările interioare şi/sau exterioare, reparaţiile curente, reparaţiile capitale, consolidările, modificările compartimentării iniţiale, îmbunătăţiri funcţionale şi altele asemenea nu reprezintă adăugiri aduse construcţiei iniţiale.
În ipoteza în care imobilului iniţial i-au fost aduse adăugiri în cotă de până la 50% inclusiv din aria construită desfăşurată actuală, beneficiarul urmează să preia cu plată imobilul în integralitatea sa.
În ipoteza în care imobilului iniţial i-au fost aduse adăugiri în cotă de peste 50% din aria construită desfăşurată actuală, imobilul va fi considerat un imobil nou în raport cu cel preluat şi în consecinţă nu se va dispune retrocedarea sau propunerea de acordare de despăgubiri pentru construcţie.

6) Î: Cum se poate dovedi suprafaţa construită pentru care urmează a se propune acordarea de despăgubiri, în cazul unei construcţii legal înstrăinate după data de 22 decembrie 1989?
R: Respectiva suprafaţă se poate dovedi cu:
- relevee întocmite la momentul înstrăinării;
- acte emise de către o autoritate publică din care să reiasă suprafaţa construcţiei înstrăinate;
- expertize în specialitatea construcţii civile şi industriale;
- copii ale contractului prin care construcţia a fost înstrăinată.

7) Î: Pentru completarea dosarelor depuse pe rolul C.S.R. sunt suficiente fotocopii (alb-negru sau color) ale actelor de proprietate?
R: Nu, acestea nu sunt suficiente.
În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (9) coroborat cu punctul 14 din Normele metodologice corespunzătoare art. 1 din ordonanţa amintită, aprobate prin H.G. nr. 1164/2002, modificată prin H.G. nr. 1094/2005, este obligatorie depunerea de copii legalizate sau certificate de către autoritatea emitentă (de exemplu, O.C.P.I.).
În cazul în care actele doveditoare ale dreptului de proprietate sunt în altă limbă decât cea română este necesară şi depunerea traducerii legalizate, în original, a respectivului act.

8) Î: Este necesară depunerea certificatului de înregistrare fiscală (C.I.F/C.U.I.) al unei parohii / centru de cult / ordin /congregaţii etc., în cazul tuturor cererilor de retrocedare?
R: Da, este necesară depunerea respectivului act, în vederea stabilirii datelor de identificare ale solicitantului.

9) Î: Cum se poate face dovada preluării abuzive a unui imobil, în situaţia în care preluarea este fără titlu?
R: În această situaţie, este necesară depunerea la dosarul aferent cererii de retrocedare a unor declaraţii notariale date pe proprie răspundere de către persoane care au fost martore la preluarea imobilului sau orice alte înscrisuri oficiale din care să reiasă faptul că preluarea abuzivă a operat în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

10) Î: Cum poate fi restituită o construcţie fostă proprietate a unui cult religios, dacă pe terenul preluat odată cu aceasta s-a edificat de către statul român o construcţie nouă?
R: În acest caz, în sistem de carte funciară, este necesară efectuarea unei expertize care să cuprindă o propunere de dezmembrare topografică, astfel încât să se poată delimita construcţia veche şi terenul ce poate fi restituit în natură de construcţia nouă şi terenul necesar bunei utilizări a acesteia.
În zonele în care nu a existat regim de carte funciară, este necesară efectuarea unei expertize care să cuprindă o propunere de delimitare a  construcţiei vechi şi a terenului ce poate fi restituit în natură de construcţia nouă şi terenul necesar bunei utilizări a acesteia.
În ambele situaţii, expertizele trebuie să fie realizate de un expert atestat în specialitatea topografie şi cadastru.
Pentru a decide în ce măsură este necesară efectuarea de astfel de expertize, este recomandată consultarea consilierilor din cadrul Secretariatului tehnic al C.S.R.

11) Î: Solicitantul este obligat să informeze C.S.R. despre existenţa vreunui litigiu având ca obiect un imobil solicitat printr-o cerere de retrocedare depusă în temeiul O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare?
R: Da, este obligatorie informarea de îndată a Comisiei speciale de retrocedare, în vederea suspendării procedurii administrative de soluţionare a respectivei cereri până la finalizarea litigiului aflat pe rolul instanţelor judecătoreşti printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

12) Î: Care sunt condiţiile pentru ca un imobil să poată face obiectul O.U.G. nr. 94/2000, republicată cu modificările şi completările ulterioare?
R: Condiţiile pentru ca un imobil să facă obiectul O.U.G. nr. 94/2000, republicată cu modificările şi completările ulterioare, sunt următoarele:
- cererea de retrocedare să fi fost depusă în termen;
- imobilul să se fi aflat în proprietatea unui cult religios recunoscut din România la momentul preluării abuzive;
- imobilul să fi fost atât la data preluării, cât şi în prezent, în intravilanul localităţii;
- imobilul să nu aibă destinaţia de lăcaş de cult;
- imobilul să fi fost preluat în mod abuziv, cu sau fără titlu, de către statul român, de către organizaţiile cooperatiste sau de către orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989;
- în vederea restituirii în natură, imobilul să se afle în proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice la care statul român sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale mai are capital disponibil şi să nu fie imobil nou în raport cu cel preluat;
- în cazul imobilelor construcţii, acestea să existe în materialitatea lor.

13) Î: Cine este îndreptăţit să solicite restituirea imobilelor, în temeiul O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare?
R: Cultele religioase recunoscute din România cărora le-au fost confiscate bunurile imobile situate în intravilanul localităţilor  de către regimul comunist în intervalul 6 martie 1945- 22 decembrie 1989.

14) Î: Care a fost termenul de depunere a cererilor?
R: Prin art. 1 alin. (5) din O.U.G. nr. 94/2000 s-a prevăzut, în vederea depunerii cererilor de retrocedare, un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a acestei ordonanţe, respectiv de la intrarea în vigoare a Legii nr.501/2002 (această lege fiind publicată în Monitorul Oficial al României cu nr. 561, în data de 31 iulie 2002). Ulterior, termenul de 6 luni amintit anterior a fost prelungit cu 30 de zile, prin O.U.G. nr. 184/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 48/2004.
În consecinţă, date fiind aceste prevederi legale, primul termen prevăzut de lege în vederea depunerii cererilor de retrocedare de către cultele religioase din România a expirat în data de 2 martie 2003.
Prin art. II al Titlului II din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, a fost acordat un nou termen de 6 luni pentru depunerea de cereri de retrocedare, calculat de la data intrării în vigoare a acestei legi (respectiv la 3 zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial al României nr.653 din data de 22 iulie 2005). Acest nou termen a expirat în data de 25 ianuarie 2006.

15) Î: Ce acte doveditoare ale dreptului de proprietate trebuie să conţină un dosar aferent unei cereri de retrocedare ?
R: Aceste documente sunt enumerate pe site-ul A.N.R.P. (http://www.anrp.gov.ro/culte-religioase/79-acte-doveditoare-necesare-pentru-completarea-dosarelor.html).

16) Î: Există un termen limită până la care pot fi depuse acte în completarea dosarelor aferente cererilor de retrocedare?
R: Acest termen este prevăzut de art. 32 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare.

17) Î: Este posibilă compensarea de către Comisia specială de retrocedare cu alte bunuri sau servicii în cazul în care imobilul solicitat nu poate fi retrocedat în natură?
R: Nu, acest lucru nu este posibil. Pentru acele bunuri imobile care nu pot fi restituite în natură urmează să fie acordate măsuri reparatorii în Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
Excepţie fac cazurile în care cererea de retrocedare are ca obiect un imobil aflat în patrimoniul unei regii autonome, al unei societăţi sau companii naţionale sau al unei societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale mai are capital disponibil. În aceste situaţii, cererile de retrocedare urmează a fi soluţionate de către aceste persoane juridice, iar compensarea cu alte bunuri şi servicii este posibilă.

18) Î: Dacă înscrisurile depuse de către solicitant fac dovada dreptului de proprietate şi a preluării abuzive, dar situaţia juridică nu a fost comunicată de către deţinătorul actual sau este insuficientă sau neclară, lipsa acesteia poate fi suplinită prin depunerea de către solicitant a unei expertize extrajudiciare?
R: Da, o expertiză poate suplini lipsa situaţiei juridice şi locative a imobilului cu condiţia ca aceasta să fie întocmită de către persoane autorizate, să aibă ca obiectiv stabilirea situaţiei juridice şi locative actuale a imobilului solicitat şi să fie efectuată cu citarea deţinătorului actual. Pentru a decide în ce măsură este necesară efectuarea unei astfel de expertize, este recomandată consultarea consilierilor din cadrul Secretariatului tehnic al C.S.R.