Articles

Alte informaţii utile

1. Î: Care sunt persoanele îndreptăţite a beneficia de dispoziţiile O.U.G. nr. 83/1999, republicată?
R: Pot beneficia de prevederile ordonanţei doar persoanele juridice de drept privat care reprezintă comunităţile minorităţilor naţionale;
Persoanele fizice nu pot beneficia de dispoziţiile O.U.G. nr. 83/1999, republicată, acestea au la dispoziţie un cadru normativ distinct reprezentat de Legea nr. 10/2001.

2. Î: Ce se înţelege prin comunitatea minorităţii naţionale?
R: Legea defineşte comunitatea minorităţii naţionale ca fiind persoana juridică de drept privat, constituită şi organizată potrivit legii române, care reprezintă interesele cetăţenilor unei comunităţi ale unei minorităţi naţionale (maghiari, germani, eleni, bulgari, evrei, polonezi, ucraineni etc.) şi care a avut în proprietate imobile preluate în mod abuziv de către stat.

3. Î: Cum se face dovada calităţii de persoană îndreptăţită la restituire pentru a putea beneficia de prevederile ordonanţei?
R: Cel care se consideră persoană îndreptăţită la restituire (comunitatea minorităţii naţionale) trebuie să depună o hotărâre judecătorească, pronunţată în urma promovării unei acţiuni în constatare în temeiul art.1alin. (3) din O.U.G. nr. 83/1999 coroborat cu art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001, prin care instanţa să constate, în mod expres, că persoana juridică de drept privat este continuatoarea / succesoarea în drepturi a fostului titular al dreptului de proprietate de la care s-a preluat bunul.

4. Î: Este suficientă, pentru dovedirea calităţii de persoană îndreptăţită la restituire, depunerea hotărârii judecătoreşti prin care se acordă personalitate juridică şi statutul de înfiinţare a asociaţiei / fundaţiei, precum şi modificarea acestuia din urmă, în sensul în care se prevede calitatea de continuator în drepturi?
R: Hotărârea judecătorească prin care se constată calitatea de continuator / succesor în drepturi este distinctă / diferită de hotărârea judecătorească de acordare a personalităţii juridice.
Statutul sau încheierea civilă prin care se ia act de modificările aduse actelor constitutive(statutul) nu sunt suficiente pentru a face dovada calităţii de continuator / succesor în drepturi.

5. Î: Care este perioada de referinţă a legii?
R: Ordonanţa vizează restituirea către foştii proprietari a imobilelor preluate în mod abuziv de către stat în perioada cuprinsă 6 septembrie 1940 - 22 decembrie 1989.

6. Î: Care sunt termenele de depunere a cererilor de retrocedare?
R: Legiuitorul a stabilit /a acordat două termene distincte de depunere a cererilor de retrocedare în temeiul O.U.G. nr. 83/1999, republicată, şi anume:
a) un termen de 6 luni cuprins între 4 aprilie 2004 - 4 octombrie 2004 acordat prin Legea nr. 66/2004 de aprobare cu modificări şi completări a O.U.G. nr. 83/1999;
b) un termen de 6 luni cuprins în perioada 25 iulie 2005 - 25 ianuarie 2006 acordat de Titlul III din Legea nr. 247/2005.
Totodată, facem precizarea că, după expirarea celui de-al doilea termen nu se mai pot formula cereri de retrocedare sau restituire.

7. Î: Cum este reglementat domeniul de restituire a bunurilor imobile  preluate în mod abuziv către comunităţile minorităţilor naţionale?
R: Menţionăm faptul că s-au prevăzut dispoziţii asemănătoare cu cele ale O.U.G nr. 94/2000, republicată, privind retrocedarea la cultele religioase. Astfel, s-a prevăzut aceeaşi procedură administrativă pentru restituirea imobilelor precum şi acelaşi obiect al restituirii.

8. Î:Care sunt diferenţele dintre O.U.G. nr. 83/1999, republicată şi O.U.G.  nr. 94/2000, republicată?
R: Singurele diferenţe sunt cele care privesc:

• perioada de referinţă a legii, adică se restituie imobile care au fost preluate în mod abuziv cu titlu sau fără titlu de statul român, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, în perioada 6 septembrie 1940 -22 decembrie1989;  
• persoanele îndreptăţite la restituire – comunitatea minorităţilor naţionale care reprezintă entitatea juridică de drept privat, constituită şi organizată potrivit legii române, care reprezintă interesele unei comunităţi ale unei minorităţi naţionale ce a deţinut în proprietate imobile preluate în mod abuziv şi care dovedeşte că este continuatoarea recunoscută a persoanei juridice de la care s-a preluat bunurile de către stat; recunoaşterea continuităţii entităţii juridice de drept privat care se pretinde succesoarea fostului titular al dreptului de proprietate se face prin hotărâre judecătorească de către instanţa judecătorească care a autorizat funcţionarea acesteia.